CRITERII DE INCLUDERE

CRITERII DE INCLUDERE

Da

Nu

Pacienţi consultaţi într-unul dintre centrele acreditate
Pacienţi cu un MMS între 10 şi 26
Pacienţi cu scorul la scara lui Reisberg între 3 şi 5
Pacienţi în ambulatoriu
Pacienţi în îngrijire la domiciliu
Pacienţi în îngrijirea unui asistent informal
Consimţământul clar al pacientului (sau al tutorelui legal) şi a asistentului, acceptând principiul participării la studiu

Dacă aţi răspuns cu „nu” la una dintre aceste întrebări, pacientul trebuie exclus.

 

1. CRITERII DE DIAGNOSTIC POZITIV

  • Definitie: Dementa este un sindrom caracterizat prin deteriorari ale functiilor intelectuale (abilitati cognitive si emotionale) suficient de severe pentru a interfera cu activitatea zilnica si calitatea vietii, aparute la un pacient in stare de deplina constienta.
  • Criterii de diagnostic: Sunt utilizate criteriile Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM-IV, 1994), Ghidul de diagnostic descris in Clasificarea Internationala a bolilor (ICD – 10, 1992) si criteriile grupului de lucru al Institutului National pentru tulburari neurologice si stroke si Asociatia bolii  Alzheimer -USA (NINCDS-ADRDA, 1984).
  • Clasificarea dementelor: Dementa poate fi un sindrom de sine statator sau poate aparea in cadrul unor alte boli ca manifestare specifica.
  • Criterii utilizate in diagnosticul diferential al dementelor: Istoricul pacientului, antecedentele personale si patologice, debutul si caracterul tulburarilor cognitive precum si simptomele asociate variaza in diferitele tipuri de dementa.

 

Criteriile diagnostice ale Dementei conform DSM IV

  • ØDeteriorarea memoriei
  • ØCel putin unul din urmatoarele criterii: agnozia*, apraxia**, afazia***, perturbarea functiilor executive
  • ØDeficitele cognitive sunt suficient de severe pentru a interfera cu viata sociala si ocupationala
  • ØDeficitele cognitive sunt in declin fata de nivelul anterior evaluat

*  dificultati in identificarea obiectelor in ciuda functiunilor senzoriale intacte

** dificultati in efectuarea unor miscari invatate in ciuda functiunilor motrice intacte

*** tulburari de limbaj

 

  Da Nu
A. Apariţia de deficite cognitive multiple
1. O alterare a memoriei (alterarea capacităţii de a învăţa informaţii noi sau de a-şi aminti informaţii mai vechi)
2. Una (sau mai multe) din perturbările cognitive următoare:

a. afazie (perturbarea limbajului)

  b. apraxie (alterarea capacităţii de a realiza o activitate motrice în ciuda funcţiunilor motrice intacte)  c. agnozie (imposibilitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiectele în ciuda funcţiunilor senzoriale intacte )  d. perturbări ale funcţiunilor executive (a face proiecte, a organiza, a ordona timpul, a avea o gândire abstractă )  B. Deficitele cognitive de la punctele A1 şi A2 sunt la originea unei alterări semnificative a functiilor sociale şi profesionale şi reprezintă un declin semnificativ în raport cu nivelul anterior de funcţionare 

 

 C. Evoluţia bolii este caracterizată printr-un debut progresiv şi un declin cognitiv continuu  D. Deficienţele cognitive de la punctele A1 şi A2 nu se datorează:

1. Altor afecţiuni ale sistemului nervos central care pot antrena deficienţe progresive ale memoriei şi a funcţiilor cognitive (ex: boli cerebrovasculare, maladia Parkinson, maladia Huntigton, hematom sub-dural, hidrocefalie la presiune normală, tumoare cerebrală)

  2. Unor afecţiuni generale care pot antrena demenţa (ex: hipotiroidie, lipsă a vitaminei B12, pelagră, hipercalcemie, neurosifilis, infecţie cu virusul HIV)  3. Infecţiilor determinate de o susbstanţă  E. Deficienţele nu survin exclusiv în cursul evoluţiei unui delir  F. Perturbarea nu se explică mai bine printr-o tulburare a axei 1 (ex: tulburare depresivă majoră, schizofrenie)  

 

Criteriile NINCDS–ADRDA pentru diagnosticul DA

I. Criteriile pentru diagnosticul clinic de boală Alzheimer PROBABILĂ includ:

n  demenţă stabilită prin examinarea clinică şi documentată prin Mini–Mental Test, prin Blessed Dementia Scale sau printr–o altă examinare similară, şi confirmată prin teste neuropsihologice

n  deficite în două sau mai multe arii ale cogniţiei

n  înrăutăţire progresivă a memoriei şi a altor funcţii cognitive

n  fără tulburări ale conştienţei

n  debut între vârstele de 40 şi 90 de ani, cel mai frecvent după vârsta de 65 de ani, şi

n  absenţa unor tulburări sistemice sau a altor boli cerebrale care, prin ele însele, ar putea explica deficitele progresive ale memoriei şi cogniţiei.

II. Diagnosticul de boală Alzheimer PROBABILĂ este susţinut de:

n  deteriorarea progresivă a unor funcţii cognitive specifice, cum ar fi limbajul (afazie), abilităţile motorii (apraxie) şi percepţiile (agnozie)

n  afectarea activităţilor vieţii cotidiene şi paternuri alterate ale comportamentului

n  istoric familial de tulburări similare, în special dacă există confirmare neuropatologică, şi

n  rezultate de laborator de:

–        puncţie lombară normală, conform evaluării prin tehnicile standard

–        patern normal sau modificări nespecifice ale EEG, cum ar fi creşterea activităţii cu unde lente, şi

–        dovezi de atrofie cerebrală la TC, cu progresiune documentată prin observaţii seriate.

III. Alte caracteristici clinice concordante cu diagnosticul de boală Alzheimer PROBABILĂ, după excluderea cauzelor de demenţă altele decât boala Alzheimer, includ:

n  platouri în cursul progresiunii bolii

n  simptome asociate de depresie, insomnie, incontinenţă, deliruri, halucinaţii, izbucniri catastrofice verbale, emoţionale sau fizice, tulburări sexuale şi scădere în greutate

n  alte anormalităţi neurologice la unii pacienţi, în special în boala mai avansată şi incluzând semne motorii cum ar fi tonus muscular crescut, mioclonus sau tulburare a mersului

n  convulsii în cazurile avansate, şi

n  tomografie computerizată normală pentru vârstă.

IV. Caracteristicile care fac incert sau improbabil diagnosticul de boală Alzheimer PROBABILĂ includ:

n  debut brusc, apoplectic

n  semne neurologice de focar, cum ar fi hemipareză, deficite senzoriale, deficite ale câmpului vizual şi incoordonare precoce în cursul bolii, şi

n  crize comiţiale sau tulburări ale mersului la debut sau foarte precoce în cursul boliii.

V. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer POSIBILE:

n  se poate pune pe baza sindromului demenţial, în absenţa altor tulburări neurologice, psihiatrice sau sistemice suficiente pentru a cauza demenţa, şi în prezenţa unor variaţii ale debutului, prezentării sau a evoluţiei clinice

n  se poate pune în prezenţa unei a doua tulburări sistemice sau cerebrale suficiente pentru a produce demenţa, care nu este considerată a fi cauza demenţei, şi

n  trebuie folosit în studiile de cercetare, atunci când se identifică un deficit cognitiv sever unic, treptat progresiv, în absenţa unei alte cauze identificabile.

VI. Criteriile pentru diagnosticul bolii Alzheimer DEFINITE [CERTE] sunt:

n  criteriile clinice ale bolii Alzheimer probabile şi

n  dovezi histopatologice obţinute prin biopsie sau autopsie.

VII. Clasificarea bolii Alzheimer în scopuri de cercetare trebuie să specifice caracteristici care să poată diferenţia subtipurile bolii, cum ar fi:

n  incidenţă familială

n  debut înaintea vârstei de 65 de ani

n  prezenţa trisomiei 21, şi

n  coexistenţa altor condiţii relevante, cum ar fi boala Parkinson

 

1. Criteriile pentru diagnosticul clinic al maladiei Alzheimer sunt:

  • demenţă diagnosticată din datele clinice şi documentata de catre Mini Mental State Examination (MMSE)
  • Alterări a cel puţin 2 funcţii cognitive
  • Diminuare progresivă a memoriei şi a altor funcţiuni cognitive.
  • Absenţa tulburărilor de conştienţă
  • Debut între 40 şi 90 de ani

2. Diagnosticul probabil al maladiei Alzheimer se bazează pe :

  • Prezenţa unei afazii, apraxii, agnozii.
  • O diminuare a activităţilor cotidiene şi o perturbare a schemei comportamentale.
  • Antecedente familiale ale tulburărilor similare
  • Rezultatul examenelor paraclinice: LCR normal, EEG normal sau prezintă anomalii nespecifice, atrofie cerebrală cu scanner x, cu documentarea progresivităţii acestei evoluţii prin multiple examene consecutive

 

3. Alte manifestări clinice compatibile cu diagnosticul de maladie Alzheimer probabilă după excluderea altor cauze de demenţă:

  • Prezenţa platourilor în progresia maladiei
  • Simptome asociate: depresie, insomnie, incontinenţă, delir, iluzii, halucinaţii, reacţii panicarde, tulburări sexuale, pierdere în greutate.
  • Crize epileptice posibile într-un stadiu avansat
  • Scanner X normal pentru vârsta pacientului
  • Debut între 40 şi 90 de ani

4. Elemente care pledează contra diagnosticului maladie Alzheimer probabilă

  • Debut brusc
  • Semne neurologice focale, tulburări ale coordonării survenind repede în cursul evoluţiei
  • Crize de epilepsie sau tulburări ale mersului chiar de la începutul maladiei

 

5.  Diagnosticul de maladie Alzheimer probabilă poate fi pus :

  • În cazul unui sindrom demenţial, în absenţa altor afecţiuni sistemice, neurologice, psihiatrice şi în prezenţa formelor atipice în felul lor de debut, a prezentării clinice sau a evoluţiei lor

 

  • În prezenţa altei afecţiuni sistemice sau neurologice care ar putea cauza demenţa, dar care nu este considerată responsabilă de demenţă
  • În cadrul cercetării clinice, acest diagnostic trebuie stabilit atunci când un deficit cognitiv este izolat şi se agravează progresiv în absenţa unor cauze identificabile

 

6. Criteriile pentru diagnosticul sigur de maladie Alzheimer sunt:

  • Criteriile clinice pentru diagnosticul de maladie Alzheimer probabil
  • Punerea în evidenţă a alterarilor histopatologice caracteristice obţinute prin biopsie sau autopsie.

 

ICD-10

Sumar al ghidurilor diagnostice ICD-10 pentru demenţă

Potrivit ICD–10, demenţa este indicată de prezenţa tuturor celor ce urmează:

  • ØDeclin al memoriei într–o asemenea măsură încât altereaza activităţile de fiecare zi sau face dificil sau imposibil traiul independent.
  • ØDeclin al gândirii, planificării şi organizării lucrurilor de fiecare zi, într–o asemenea măsură încât altereaza activităţile de fiecare zi sau face dificil sau imposibil traiul independent.
  • ØIniţial, cunoaştere a mediului păstrată, inclusiv orientarea în spaţiu şi timp.
  • ØDeclin al controlului, motivaţiei emoţionale, modificare a comportamentului social, arătate de una sau mai multe din cele ce urmează: labilitate psiho-emoţională, iritabilitate, apatie sau modificare a comportamentului social si modificarea activitatilor instrumentale

 

2. VARSTA

– pentru DCL, pacienti de peste 40 de ani

– pentru Dementa, pacienti de peste 55 de ani 

 

 

3. CRITERII CLINICE

screeningul serologic:

-hemoleucograma

-VSH

-glicemie

-dozare de vit. B12

-dozare de folati

-dozare TSH si T4 liber

-apolipoproteina E

examen clinic

imagistica:

-rezultat RMN ……………………………………………………………………………

-rezultat CT ………………………………………………………………………………

bateria geronto-neuro-psihologica: MMSE, Test orologiu, Fluenta Verbala, ADL, IADL, NPI, ZARIT, RUD, Scorul riscului vascular Hackinski pentru Demente vasculare si mixte.